ţâfnoasa

Sărut-mâna, ăăăă…vreau şi eu…

In ţâfnoasa spune… on 02/11/2014 at 21:33

Ajung în parcare. Mă uit la golfu’ din dreapta, mai aproape nici că putea parca. Mi-li-me-tric faţă de dunga albă de parcare. D’oh. Ce oameni, domne, ce oameni…

Bun, parchez, maşina dreaptă, pe mijloc. Toate bune şi frumoase. Discuţii aprinse pe Facebook. Un fel de râsu’-plânsu’. În fine, treabă neinteresantă.

Opresc motorul, deschid uşa, ding ding, făi fată, mai stinge şi luminile de data asta. Să îmi strâng lucrurile, că la cât de împrăştiată suuuuunt cred că-mi încui şi capul în maşină, iar restul corpului ajunge sănătos acasă.

Cum mă mâţâi eu prin maşină, hop, ia uite ce murdar mi-e preşul de sub picioare, ia hai să-l scutur niţel, nici nu-l aşez bine în locu-i, c-aud un “sărut-mână, sărut-mâna”. Eu, cu capul pe sub volan. Nu, n-am încasat niciun cucui. Nici de la volan, nici de la toc.

Scot şi capul din incintă, mă uit stânga-dreaptă, de unde atâta? Iar îmi sărută cineva mâna. Ei, şi îl văd cum se apropie.

Bărbat, nu mai înalt decât mine, iar eu nu-s vreo matahală, cheluţ, mai c-un ochi de sticlă (sau poate era albastru), cu o cască de motociclist agăţată de mână dreaptă parcă strigă la mine, apropriindu-se, totuşi, că a rămas fără benzină şi că are nevoie…

…iar eu am băgat capul înăuntru, cât să-mi adun barem geanta :)) şi să mă gândesc repede repede unde-i benzinăria aia.

N-apuc să deschid ciocu’ să-i explic, că-mi zice că a rămas fără combustibil şi vrea şi el…

Nu, n-am”.

“Vreau şi eu s-ajung până la…”

“Da, e aici, aproape”, şi arăt înspre benzinărie. 50 de metri legaţi din parcare până acolo. Dincolo de blocuri, adică. În faţa ochilor parcă vedeam o canistră, da’ de unde să-i dau eu aşa ceva? Şi oare o vrea?

“Da, păi aici, da’ am rămas pe zero şi ştii…vreo 8 lei aş avea nevoie, vi-I dau înapoi, da, da, vi-I dau înapoi…”

Hai, zi “zău” cu limba scoasă. Şi de unde mă iei tu apoi ca să-mi înapoiezi banii? Evident că l-am luat pe “nu” în braţe (ca de obicei, da’ asta rămâne între noi) şi s-a tirat înspre…benzinărie. 🙂

Băi, da’ sinceră să fiu, habar n-am cu ce ‘mniezo’ a venit, că eu l-am văzut apărând din parcare, dintre nişte maşini de-ale vecinilor. Şi a plecat cu coada-ntre picioare, după alte victime, mai la boulevard, aşaaa. Şi nicio vreo motocicletă nu era abandonată pe undeva, că-mi sărea-n lentile.

Da’ de când i-am auzit discursul mi-am ridicat una dintre sprâncenele deocamdată ciufulite şi mi-a apărut un zâmbet malefic pe faţă.

Păi, nu spune tu că zilele trecute am văzut un videoclip pe goagăl cu fix aceeaşi situaţie. Cerceşetorii de 2014 se făceau c-au rămas în pana prostului (bine, ăia aveau şi maşina la vedere) şi cereau bani. Vreo 10 lei, başca dădeau şi băuturi (contrafăcute, desigur) la schimb. Să nu îţi pară rău de banii ăia, probabil.

Băi, da’ ăia chiar fraieresc lumea? Şi mai ales când văd o cucoană, ei cred că le cade mai uşor în plasă? Măcar dacă era (sau erau mai arătoşi), da’ aşaaaa…cheluţi şi burtoşi… Doamne fereşte!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tomata cu Scufita

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Jurnalul unui medic emigrant

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

me & my monkeys

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Jurnal de bord fără vârstă

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Simona Tache

Jurnal roz de cazarmă

%d blogeri au apreciat asta: