ţâfnoasa

…şi nu vezi ce greu ne găsim un job?(2)

In Din subteran adunate, ţâfnoasa spune… on 20/03/2014 at 07:34

“Prietenul meu este la master, îşi dă acum examenul, şi işi caută un job. A fost la 17 interviuri!!! Şi la companii cunoscute şi la… na.”

“A fost la Ericsson la interviu. A fost un tip, a ştiut toate întrebările. A venit alt tip. A ştiut toate întrebările şi la ăla. Pentru un post de programator. Şi… n-a acceptat. Nu i-a plăcut salariul.” Nu, nu a spus suma.

Aceeaşi tipă ca în articolul precedent. Pentru că… are şi prieten. Electronist.

Chiar ea recunoştea în faţa tipului blond din metrou, care-şi căra un teanc de carţi prins bine cu o sfoară, că prietenul din dotare, în timpul facultăţii, s-a ocupat doar de facultate. Şi acum îşi caută loc de muncă.

Da, e o mare problemă cu locurile de muncă, în general, nu doar pentru ăştia tineri. Aşa că să mergi la 17 interviuri… e o nimica toată. Eşti un junior într-ale vieţii muncitoreşti.

Mdeci. Eu înţeleg că electronistul n-are experienţă. Adică e plin de teorie, dar stă cam prost cu practica. Şi nimeni nu se încumetă să-l ia sub aripă, să-l înveţe, că asta-nseamnă pierdere de timp şi bani pentru companie. Plus că sunt alte sute care ştiu cu ce se mănâncă programarea, dar totuşi mor de foame.

Şi dacă se aventurează cineva să-l ocrotească, electronistul cere bani. Păi ce, muncesc pe degeaba? Ei, asta-i altă discuţie. Va urma aici.

Logica cu “companii cunoscute şi necunoscute” n-o prea înţeleg. Ie foame dă bani. Te duci la ăla care te ajută să-ţi iei un sandviş şi-o sticlă de apă zilnic şi o pizza plus o sticlă de vin în weekend. 😛

Asta dacă nu vrei să faci experienţă pe zero (barat sau nu) bani. Va urma tot pe aici.

Nici p-asta cu “a ştiut toate întrebările” n-o cunosc. Dar pot să înţeleg că înainte de cele 17 interviuri îi dădea un ghiont lu’ mister Google să-l sfătuiască; ce întrebări mi-or pune, ce să răspund, aaa, ia uite, a fost şi Gigel aicea. Ia, ce zice? Pentru că madam piarista nu ştie-a spune că, de fapt, electronistul “a ştiut să răspundă la întrebările ălora de la recrutare”. Dar eu sunt piaristă, daaa?? D’oh.

În fine… Eu zic aşa: degeaba ai şcoală dacă n-ai experienţă în momentul în care piaţa muncii e muuuuuuult sub nivelul mării. E mai bine să ştii să schimbi un bec, decât să ştii a face diferenţa dintre becurile cu halogen, LED, waţi, că se-nvârte-n stânga sau în dreapta. Ei, învârţi la nimereală la faţa locului. Nu măsori cu rigla sau raportorul filamentul… Ai prins ideea. Practic.ă. Ştii să schimbi un bec? Da. Chit că-ţi ia cinci minute să schimbi un bec, nu două, dar ai nevoie doar de-un scaun şi de-un bec nou. Nu de cinşpe scule şi te chinui jumătate de oră.

Aşa că monsieur electronistul ori exersează acasă, la el, sau la metroristă, ori se închină la diplomă dacă nu vrea să fie vânzător/ dulgher/ zilier. E drept că cică se caută mulţi programatori, toată lumea îşi doreşte să fie programator, da’, maică, unde intraţi toţi? Cine vă repară prizele sau vă schimbă becu’ când face poc, la 3 noaptea, şi voi orbecăiţi după ghiozdan prin birou?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tomata cu Scufita

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Jurnalul unui medic emigrant

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

me & my monkeys

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Jurnal de bord fără vârstă

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Simona Tache

Jurnal roz de cazarmă

%d blogeri au apreciat asta: