ţâfnoasa

Mărie şi Mărioară, ia un pix de…-mi schimbă prenumele

In ţâfnoasa spune… on 21/08/2013 at 16:54

 Maria Ioana, tu eşti campioana. Acum, nu contează cum stă treaba cu Ioana, dar Maria sigur e campioană. La ce? La purtare.

O fi avut ea numai note de zece la purtare, în şcoală, dar eu mă refer la purtarea… prenumelui. Muuult peste două milioane de români poartă mândri sau nu prenume derivate ale Sf. Maria.

Nu intru acum în polemici de genul “nu se spune LMA pe 15 august că e Adormirea” etc etc. Ete fîs! Lucrul ăsta ar trebui să-l spună preoţii, nu credincioşii răsăriţi odată cu soarele în 15 august. Iar cum preoţii nu spun nimic, hai, fuguţa la biserică, aprinde două lumânări, cotizează şi la cutia milei şi vezi-ţi fericit de treabă. Ce, cine spunea că banu-i ochiul dracului? Oricine a fost, eu cred că era orb…

Mbine. Păi ce voiam eu să zic e că m-am săturat. De ce? De discuţia asta:

“- Icsculescu are o fată. Sâmbătă o botează.

– Şi, au ales numele? (Numele e cam înnăscut. Prenumele e la alegere, da’ fie.)

– Da. O s-o cheme Maria.”

Evident, în combinaţie cu un alt prenume, de regulă Ana. Şi mai nou, Sofia. La băieţi se întâmplă mai rar. Mai rar cu Marian, zic. Altfel, e plină ţara de Andrei, David şi Alexandru. La fel cum trendul pentru fete a fost până deunăzi Andreea şi Alexandra, Elena şi Ioana.

Nu vezi tu la ăştia noi-născuţi decât nume străine. Nu de alta, dar eram într-o zi leşinată de căldură în autobuz şi aud o tanti şi un nene că vorbeau. Nimic, da’ nimic de comentat până îşi strigă odrasla. Ei, ghici ce mi-au auzit urechile! “Ricardo, mamă, blablabla”.

Ştii cum e să rămâi perplex? O să afli în curând, dacă se mai nasc copii şi dacă mai intră mult la apă creierii părinţilor. Am ridicat o sprânceană, mi-am aruncat privirea în jos, să-l văd şi eu pe Ricardo. Ei, păi dragul de el nu ieşise de prea mult timp din scutece. Şi sigur îşi mai sugea şi degetul noaptea… Dar el e Ricardo, ne-am înţeles?

Din fericire pentru el, l-aş putea cataloga drept un exemplu care nu se pierde ca oiţa în mulţime, printre milioanele de Alexandru, dar nu o să fac asta. Da’ zic şi eu, nu dau cu paru’. Un nume mai mioritic nu se poate? Suntem în România, totuşi. Şi el era alb, spălat şi mergea cu autobuzul în România. Era pe la Iancului, chiar. Dacă era în Spania, mă făceam mică-mică şi nu eram atât de ţâfnoasă. Dar până ajunge el acolo mai are de mâncat mult… lapte.

Altfel, până şi ducesa Kate a ales un nume universal pronunţabil pentru micul prinţ.

Şi dacă erai curios, uite ţara cui suntem. Nu, nu a Soarelui-Răsare deşi pe mulţi îi aud că “aştept să iasă soarele şi pe strada mea”…

facebook_02

facebook_03

Sursă foto: yupi.md

Anunțuri
  1. :))) Eu imi doresc ca, daca voi avea fetita, sa ii spun „Sofia Maria”…Sofia simolu, fara PH.
    Daca va fi baiat, il va chema, cu siguranta, Marian si….cumva :)) Sau simplu, Marian.

    Chiar mi-a placut articolul tau! ?Scris intr-un mod haios, destept si cu muuuuuulta dreptate! Felicitari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tomata cu Scufita

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Jurnalul unui medic emigrant

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

me & my monkeys

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Jurnal de bord fără vârstă

Experiențele merită împărtășite. Să ne amuzăm!

Simona Tache

Jurnal roz de cazarmă

%d blogeri au apreciat asta: